Hepatita virala acuta B. Tabloul clinic. Manifestarile extrahepatice, pronostic
Morfopatologie
în formele comune, modificările sunt similare celor descrise la HVA. La cazurile cu tendinţă la cronicizare apar leziuni mai severe, cu potenţial de transformare în ciroză: necroză hepatică confluentă în punte sau multilobulară. în hepatita fulminantă apare o necroză hepatică masivă.
Tablou clinic - particularităţi:
Incubaţia medie este 60-90 de zile (limite extreme: 45-180 de zile). în această perioadă bolnavul este asimptomatic, dar contagios deoarece VHB apare în sânge la cazurile cu infecţie dobândită pe cale parenterală la aproximativ 7 zile de la inoculare.
Perioada prodromală - deseori simptomatologia din perioada preicterică durează 14-21 de zile. Debutul este insidios cu fenomene digestive mai atenuate, care pot fi însoţite însă de fenomene tip boala serului: febră moderată, erupţii cutanate (urticariene, purpurice), artralgii diverse, chiar artrite, pleurezii, glomerulonefrită, edeme angioneurotice.
Perioada de stare este mai lungă comparativ cu HVA, formele prelungite,' de peste 30 de zile, fiind mult mai frecvent întâlnite.virus-gripal-observator.tv_
Suferinţele extrahepatice, cu substrat imunologic, pot fi prezente: vasculită necrotizantă sistemică, glomerulonefrită membranoasă sau membrano-proliferativă, polymialgia rheumatica, sindrom Guillain-Barre.
Testele enzimatice se modifică moderat, lent progresiv, dar se menţin alterate perioade mai lungi de timp. Testele de labilitate serică sunt frecvent negative în perioada iniţială, pozitivarea făcându-se pe parcurs.
Forme clinice
Infecţia acută îmbracă diverse forme clinice, cu evoluţie şi prognostic diferit: asimptomatice, acute şi fulminante. Formele colestatice, cele prelungite şi hepatita fulminantă sunt mai des întâlnite comparativ cu HVA. Unele variante de hepatite prelungite (acută prelungită, persistentă, extinsă, cu recrudescenţe) se vindecă în luni sau ani de zile, fără alte urmări, dar o parte dintre bolnavi cronicizează. Copiii fac mai frecvent forme subclinice sau anicterice.
Evoluţie-complicaţii
în forma comună, autolimitată, la 6 luni de la debutul infecţiei vindecarea este consemnată în 85-90% din cazuri. Restul bolnavilor (10-15%) devin purtători cronici de virus, unii aparent sănătoşi, alţii dezvoltând leziuni hepatice cronice. Riscul de a rămâne purtător cronic este cu atât mai mare cu cât vârsta la care s-a produs infecţia este mai mică. Astfel, nou-născuţii fac forme acute de infecţie în proporţie de doar 2% (comparativ cu adultul: 90%), dar 98% devin purtători cronici (adulţii: cea 10%).
Gravidele cu malnutriţie fac forme mai severe de HVB. Riscul de infecţie a fătului se corelează direct cu vârsta sarcinii (foarte redus în primele două trimestre şi foarte mare - 60% -90% - în ultimul) şi cu prezenţa AgHBe la mamă.in-china-un-nou-virus-de-gripa-aviara-a-imbolnavit-noua-persoane-dintre-care-trei-au-decedat-18449569
Efectul asupra sarcinii este variabil: avort spontan, prematuritate, mortalitate crescută perinatală.
La vârstnici, evoluţia este mai severă din cauza terenului imunocompromis caracteristic.
Prognostic
Constituie elemente de prognostic nefavorabil: vârsta înaintată, existenţa unor suferinţe hepatice anterioare sau concomitente, inoculul masiv de VHB, terenurile compromise. Letalitatea atinge 1%, dar în formele fulminante mortalitatea depăşeşte 70%. Unele forme comune sau anicterice, ca şi unele forme persistente sau nerezolvate pot avea o evoluţie nefa-vorabilă, bolnavii decedând în lunile următoare, fără a dezvolta hepatită fulminantă.
Elemente de prognostic îndepărtat nefavorabil: persistenţa antigenului peste 3 luni de la debut; niveluri crescute persistent ale ALT după 1-2 luni de la debut; formele clinice severe, persistenţa prelungită a hiperbilirubinemiei; etilismul cronic.
|
| Categorie: My articles | Adăugat de: Dr_wikko (22.11.2016)
|
| Vizualizări: 514 | Comentarii: 1
| Rating: 0.0/0 |
|
|
